Descompunerea radioactivă, creerea radiaţiilor nucleare este procesul prin care un nucleu atomic al unui atom instabil pierde energie prin emiterea de particule ionizante (radiaţii ionizante).
Emisia este spontană, în măsura în care atomul se descompune fără nicio interacţiune cu un alt gen de particule din afara atomului (adică, fără o reacţie nucleară).
De obicei radiaţiile nucleare, mai exact descompunerea radioactivă se petrece datorită unui proces limitat în nucleul atomului instabil, dar, uneori (ca şi cu procesele diferite de captură de electroni şi de conversie internă), un electron interior al atomului radioactiv este necesar procesului.
Dezintegrarea radioactivă, creerea radiaţiilor nucleare, este un proces stochastic (aleatoriu) la nivelul atomilor unici, în care, potrivit teoriei cuantice, este imposibil să stabilim când un anumit atom se va degrada.
Radiaţiile nucleare, degradarea, sau pierderea de energie, rezultă atunci când un atom cu un tip de nucleu, numit radionuclid mamă, se transformă într-un atom cu un nucleu în alt stare, sau un nucleu diferit, acesta este numit nuclidul fiică. Adesea mama şi fiica sunt diferite elemente chimice, şi, în astfel de cazuri procesul de dezintegrare rezultă în transmutare nucleară.
Într-un exemplu de acest lucru, un atom de carbon-14 ("mama") emite radiaţii (o versiune de particule beta, antineutrino, precum şi o rază gamma) şi se transformă într-un atom de azot-14 ("fiică").
Prin contrast, există două tipuri de procese de dezintegrare radioactivă (decăderea gamma şi descreşterea de conversie internă) care nu duce la transmutare, dar reduce energia unui nucleu excitat. Acest lucru duce la un atom de acelaşi element , dar cu un nucleu într-o stare de energie mai mică.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu